“Nu ceea eşti te ţine pe loc, ci ceea ce crezi tu că eşti.”
Şi totuşi, de ce ne aflăm aici? Care este scopul nostru? Care este drumul tău, al meu?
Viaţa este o şansă, este şansa descoperirii de Sine, drumul spre noi înşine, călătoria interioară, cu urcuşuri şi pante abrupte, cu lumini intense şi neguri profunde. Dar toate sunt Una.
Drumul către noi înşine durează o viaţă (şi nu numai). Poate că cel mai greu este să stai în tăcere, sau să-ţi oferi acele clipe de tăcere în care să te descoperi pe tine, Tu cel adevărat, golit de roluri, de măşti şi gânduri, cine eşti tu? Tu poti fi totul, tot ce îţi doreşti, tot ce visezi, dincolo de ego. De fapt, Tu Eşti Totul, dincolo de forma materială.
În ce etapă a descoperirii eşti? Unde ai ajuns? Ce faci cu timpul tău? Cum îl valorifici? Cum te dezvolţi? Pe ce pui Tu cel mai mare preţ? Ce îţi doreşti de la tine?
Drumul către tine însuţi nu poate fi făcut decât de Tine, de nimeni altcineva. Să nu fugi de tine, caută sa te descoperi mereu, este şansa noastră, cea de a Fi aici şi acum, ceea ce suntem, pe treapta la care am ajuns. “E nevoie de fiecare, aşa cum este. Şi fiecare este necesar, aşa cum este. De aceea eşti născut într-un anumit fel. Nu încerca să te îndepărtezi de firea ta” spunea Osho.
Pas cu pas ne descoperim pe noi înşine, cărămidă cu cărmidă ne construim ca individualitate şi ne reconstruim zi de zi.
Este important să conştientizăm cine suntem noi de fapt. Ceilalţi ne pot ajuta în definirea de sine, căci sunt o oglindă pentru noi, dar cine suntem noi în profunzimile fiinţei noastre?
Acest scurt articol este o pledoarie pentru descoperirea de Sine, descoperirea reurselor interioare, descoperirea puterii adevărate care îşi are sediul în interiorul nostru şi nu în afara noastră.
Vineri, 4. Decembrie 2009
Meditand la acest subiect am ajuns la concluzia ca egoismul poate fi si “pozitiv”. Si eu cred ca fiecare suntem “datori” sa ne perfectionam toata viata. Nu inteleg de ce unora le este atat de greu sa inteleaga asta. Oare de ce unii aleg sa traiasca pentru bani, pentru dumnezeu sau pentru copi? de exemplu. Dumnezeu nu are nevoie ca noi sa traim pentru el, si nici nu cred ca intervine in viata noastra. Suntem datori doar fata de noi. El ne-a oferit tot ce avem nevoie ca sa putem ajunge la propriile limite, si ne-a pus la dispozitie o lume perfecta pentru asta. Eu cred ca i-am face pe plac daca nu ne-am lasa prinsi in ghearele lenei. E mult mai usor sa te rogi si sa astepti “binele”, decat sa traiesti sanatos, sau sa incerci sa intelegi lumea in care te afli. Sper sa nu fiu inteles gresit, nu vreau sa sustin ateismul, sau ceva asemanator. Nu vreau sa anulez locul creatorului in aceasta lume, doar ca mie mi se pare ca locul lui este altul, nu cel “acceptat” pana acum. Despre traitul pentru bani nu cred ca mai e nevoie sa zic nimic, dar despre copi as spune ceva, ca sa mnu fiu inteles gresit. Copii ne sunt doar parteneri de drum. Niste oameni pe care avem datoria sa-i initiem “intr-ale vietii”, din moment ce noi am ales sa-i aducem in aceasta lume.
Vineri, 9. Aprilie 2010
Egoismul poate fi si ‘pozitiv’, dupa cum se vede
si chiar foarte pozitiv.
Numai ca multi sunt egoisti in celalalt sens. Se ‘afunda’ in problemele de zi cu zi ale vietii (familie, servici, taxe, obligatii) si uita lucruri esentiale din pacate. Uita sa traiasca si sa progreseze atat pe plan spiritual, fizic, cat si psihic.
Nici eu nu concep viata fara a progresa, fara a realiza ceva, fara a invata zi de zi cate ceva. Nu-i inteleg pe oamenii astia care raman la ’stadiul de larva’ (ca acum nu-mi vine cuvantul potrivit
). Ce sens are viata daca nu o dezvolti?
Dumnezeu ne ajuta, dar atunci cand trebuie si cand meritam. Daca nu avem fapte care sa fie rasplatite si nu punem intai noi mana sa facem ceva degeaba stam sa ne rugam, ca nu pica din cer. Degeaba stam si ne uitam la mancare si ne rugam la Dumnezeu sa ne duca lingura la gura.
Un citat care-mi place: “Nu am nici un talent anume. Sunt doar extraordinar de curios.” (Albert Einstein)
Multumim de vizita si sa auzim numai de bine.